Legende

                Legenda este o povestire traditionala in proza sau in versuri, transmisa, de obicei, pe cale orala, care contine elemente fantastice sau miraculoase, prin care se explica geneza unui lucru, a unei fiinte, caracterul aparte al unui eveniment (istoric), al unui erou (mitic), sau al unui fenomen. Faptele fantastice sau miraculoase pot avea un suport istoric real.

                                                                                                                   Pontianak

  Pontianak este un vampir-femeie care se hraneste cu sange, pandind pe langa copaci sau prin cimitire, in Asia de Sud-Est. Numele inseamna "fantoma cu copil in pantece", pentru ca se crede ca este o femeie care a murit nascand.

  Pontianak apare sub forma unei femei frumoase, pana cand isi loveste victima. Atunci se transforma intr-o baba urata, cu dinti ascutiti ca niste lame. Uneori apare doar capul ei, cu maruntaiele atarnand direct de gat.

  Legenda spune ca ea pandeste in special femeile insarcinate si copiii, impinsa de invidia care o face sa se ridice din mormant.
Nici barbatii nu sunt in siguranta. De fapt, in Asia de Sud-Est se considera ca aduce ghinion sa lovesti o femeie, mai ales una casatorita, pentru ca s-ar putea intoarce din morti, ca sa te bantuie!
  Scepticii spun ca Pontianak este doar o bufnita de dimensiuni mai mari, a carei fata semana cu chipul unui om, cand apare din intuneric.

                                                                                                                    Robin Hood

  Legenda spune ca celebrul Robin Hood ii jefuia pe cei bogati pentru a-i ajuta pe saraci si traia impreuna cu haiducii sai veseli si frumoasa Marion in Padurea Sherwood, aproape de Nottingham. Dar a fost el oare un om adevarat sau doar un simplu mit?

  Unii spun ca a trait cu adevarat in perioada 1160-1247 si ar fi inmormantat la Manastirea Kirkless din vestul tinutului Yorkshire.       Povestea spune ca Robin (sau Robert) a fost facut Conte de Huntingdon de catre Richard Inima de Leu, si ca inscriptia de pe piatra funerara de la Kirkless ar fi o copie a originalului.

  Dar istoria contemporana nu face nici o referire la Robin Hood, ceea ce este ciudat, avand in vedere popularitatea sa. Din acest motiv, multi cred ca el a fost doar o figura legendara, un simbol al luptei pentru libertate impotriva legilor nedrepte ale baronilor din Evul Mediu.

                                                                                                                       Bigfoot

  Bigfoot (Picior-Mare) este o creatura legendara, asemanatoare unei maimute, care colinda prin regiuni izolate ale lumii. Are diverse nume, in functie de zona in care este vazut: in Tibet, unde bantuie prin Himalaya, este numit Yeti sau "Cumplitul Om al Zapezilor". In Amazon se numeste Mapinguari, in Australia Yowie, iar in America de Nord, Sasquatch.
  Indiferent unde este vazut, Bigfoot este descris cam la fel: are cam 2,1 - 2,7 metri inaltime, este acoperit de un par sau o blana mitoasa, are capul mic si sprancenele stufoase.

  Unii cred ca este chiar un umanoid care sta de secole ascuns in munti si paduri. Scepticii sustin ca ceea ce lumea crede ca este Bigfoot nu este nimic mai misterios decat un urs grizzly ridicat pe labele din spate.

                                                                                                                   Amerindienii

  Cele mai multe credinte amerindiene se refera la un Mare Spirit, o forta necunoscuta, care este prezenta in orice faptura vie. Cunoscut si sub numele de Creator sau Marele Fauritor, acesta a creat Universul, cu tot ceea ce contine acesta, si este ajutat de alte spirite, care sunt legate de diverse parti ale naturii.
  Multe triburi amerindiene au diverse nume pentru Marele Spirit.         Indienii Algonquin ii spun ‘Gitche Manitou’, triburile Cheyenne - ‘Heammawihio’, iar triburile Shawnee - ‘Terminatorul’.

  Amerindienii cred ca pamanul si oamenii se afla intr-o interdependenta mistica. Povestile despre spirite erau rareori scrise, insa se transmiteau oral din generatie in generatie. Miturile erau folosite pentru a explica fenomenele naturii - de la motivul pentru care tipa copiii nou-nascuti pana la explicarea modului cum au aparut raurile si muntii.

                                                      Afrodita

  Afrodita reprezinta in mitologia greaca zeita frumusetii. Potrivit legendei, s-a nascut pe insula Cipru. Desi zeita a frumusetii, este casatorita cu zeul schiop, hidosul Hefaistos, care era si fierarul zeilor. In privinta nasterii ei exista doua variante: prima ar fi ca este fiica lui Zeus si a Dionei, cealalta spune ca s-a nascut din spuma marii. Cu toate ca este casatorita cu Hefaistos (Hephaestus), a fost iubita de Ares, zeul razboiului, de Dionysos, de Hermes si de Poseidon dintre zei, iar dintre muritori de Anchises si de Adonis.
  A avut mai multi copii: cu zeul Hermes pe Eros, cu Ares pe Anteros si pe Harmonia, cu muritorul Anchises pe Aeneas (personajul principal din epopeea virgiliana Eneida) etc.
  In legatura cu farmecul si puterea Aphroditei circulau numeroase legende: un episod cunoscut este acela al infidelitatii ei fata de Hephaestus care, descoperind legatura ei cu Ares, a chemat toti zeii Olympului drept martori, surprinzandu-i impreuna pe cei doi. Un alt episod, celebru de data aceasta, este judecata lui Paris: Zeus a poruncit ca marul de aur aruncat de Eris, zeita vrajbei, si revendicat in egala masura de Hera, Athena si Afrodita, sa fie acordat de un muritor, Paris, aceleia pe care o va socoti el mai frumoasa. Cele trei zeite s-au infatisat inaintea lui Paris pe muntele Ida si au inceput sa-si laude farmecele, promitandu-i fiecare cate un dar. Cucerit de frumusetea Aphroditei si de darul fagaduit de ea - acela de a o lua de sotie pe cea mai frumoasa muritoare, pe Elena din Troia(Homer) - Paris i-a dat ei marul.

  Alegerea Aphroditei si rapirea Helenei au constituit originea razboiului troian. In cursul acestui razboi, in care rivalele ei, Hera si Athena, au sprijinit tabara adversa, Afrodita(Aphrodite) i-a ajutat in mod constant pe troieni, in special pe Paris si pe Aeneas. Ea a fost ranita in lupta de catre grecul Diomede. Daca nu a putut impiedica moartea lui Paris si distrugerea Troiei, in schimb, salvarea lui Aeneas se datoreaza Aphroditei, care l-a ajutat sa ajunga pe tarmurile Italiei. Tot datorita acestui fapt, zeita era socotita, sub numele de Venus, drept divinitate protectoare a Romei. Aphrodita avea sanctuare celebre la Paphos, Cnidus, Delos, Sicyon etc. Cultul ei era celebrat in intreaga lume helenica, cu precadere in insulele Cipru si Cythera.

                                                                                                 Dracula

  Se presupune ca Vlad Tepes, fiul lui Vlad Dracul s-a nascut in 1431, la Sighisoara in timp ce tatal sau se afla la Sighisoara intre anii 1431-1436..., numele lui oficial fiind "Valdislaus I Basarab-Luxemburg", botezat in sfanta cristelnita de la biserica "Sfanta Maria". El obisnuia insa sa se semneze cu numele tatalui sau, "Dracula", fapt dovedit de o prima insemnare documentara de la Bucuresti, datata 20 septembrie 1459, si de portretul datorat lui Odhsenbach Stambuch.

  Micul Vlad devine un "voievod cu grija de neam si tara". Cu toate acestea, legenda spune ca el ar fi fost "o forta supranaturala, malefica, pusa in slujba divolului" dupa o dragoste neimplinita:
totul se petrece in anul 1642 cand Vlad pleaca la lupta, lasandu-si sotia singura. Cand turcii pregatesc un plan in urma caruia regina se sinucide, se declanseaza urgia... Vlad, intorcandu-se acasa, o gaseste pe femeia mult-iubita intr-o balta de sange. Cuprins de durere, injunghie sfanta cruce, care incepe sa sangereze, si, in schimbul nemuririi, isi vinde sufletul diavolului. Legenda mai spune ca odata cu trecerea timpului, Dracula, acel vampir inspaimantator, a tesut o panza ca de paianjen, in care se va zbate Vlad, a carui viata a reprezentat tradare, care s-a continuat si dupa moartea sa, nascandu-l ca "vampirul din Carpati", o tradare in care se va zbate chiar peste dainuirea lumii.

                                                                                    Hesperide

  Hesperidele sunt nimfe care locuiesc intr-o gradina frumoasa, situata in Muntii Arcadiei (Grecia) sau, in alte legende, la extrema vestica a Marii Mediteraneene, langa Mt. Atlas (de aceea sunt considerate uneori ca fiind fiicele lui Atlas). In aceasta gradina creste pomul care face mere de aur, pom daruit de Gaia Herei, la nunta sa cu Zeus. Aceasta gradina este pazita de Ladon, un dragon cu o suta de capete. Singurul care a reusit sa obtina cateva mere a fost Heracles, care l-a pacalit pe Atlas sa le ia pentru el. In acest fel Heracles a indeplinit cea de unsprezecea Munca dintre cele douasprezece.
Hesperidele sunt Aegle, Arethusa, Erytheia si Hesperia. Ele mai sunt numite si Surorile Africane.