|
|
UPGRADEHOSTING |
|
|
 |
| Animale |
|
Conform mitologiei, animalele au aparut pe lume pentru a-i ajuta pe oameni sau dimpotriva, pentru a le stingheri existenta si pentru a-i pedepsi pentru pacatele lor. In unele mitologii ca cea egipteana, ele erau trimisi ai zeilor pe pamant, sau insisi zeii si trebuiau respectate si adorate. Vrand sa explice proprietatile si originile animalelor, oamenii si-au imaginat inca din cele mai vechi timpuri legende si mituri, in care aceste fiinte, obisnuite in ziua de astazi, capata insusiri fabuloase. |
|
Rolul diferitelor animale in mitologie Broasca In mitologia egipteana, broasca o reprezenta pe zeita nasterii, pe Heket, adesea reprezentata cu capul acestui animal, amintind de fertilitatea deosebita a broastei. Ea si sotul ei Khnum, au creat fiintele marine, ceea ce ar insemna ca pentru egipteni, broasca este primul animal ce a populat apa.
Bufnita In mitologie, bufnita este reprezentanta a doua notiuni contradictorii: moartea sau intelepciunea, care este conform unor conceptii antice sinonima cu viata. Contradictia este explicata prin faptul ca zeitatea mortii, dupa unele credinte preclasice, cunoaste si secretele vietii, ale nasterii si ale reincarnarii. Aceasta moneda, care a
fost gasita in Attica, o reprezinta pe zeita Atena, impreuna cu simbolul
ei,bufnita.
Calul In multe mitologii, calul era animalul calarit de zeul-soare,insa mai târziu apar care trase de patru cai sau de doi, ca in cazul zeului grec Helios. In mitologia nordica, Odin se deplasa calarind un armasar cu opt picioare, numit Sleipnir. Sacrificarea cailor era rezervata zeilor si asociata ritualurilor funerare , asigurând puterea pe care o detinea noul rege, putere simbolizata prin soarele care rasare. Aceasta pictura il reprezinta pe zeul nordic Odin , care intra in Valhalla , pe calul sau Sleipnir.
Camila In religia islamica, Allah a creat camila din lutul pe care Azrail l-a adus pentru facerea lui Adam. Din ce a ramas din lut, dupa creatia omului, a aparut acest animal. Camilele au devenit semne ale lui Allah si pot fi mâncate, iar odata au fost folosite drept jertfe aduse zeilor pagâni. Se spune ca o camila a iesit dintr-o stânca, drept semn al profetului Salih, adus oamenilor din Thamud, dar acestia au ucis-o.
Cocorul In mitologia greaca, cocorul era asociat zeului Apollo, zeu al luminii solare, deoarece se credea ca era treaz in fiecare dimineata, devreme, pentru a spune rugaciunile. Pentru arabi si persani, creierul si vezica biliara erau considerate a avea proprietati medicale miraculoase, capabile sa asigure o viata indelungata.
Cocosul In islamism, Allah a creat un cocos urias ce avea picioarele in primul strat al cerurilor, iar capul ii iesea prin cel de-al saptelea strat. In fiecare noapte, când Allah aduce pe lume câte 70 000 de noi ingeri si ii duce in marea moschee Masjid al-Aqsa, cocosul din ceruri incepe sa cânte. Atunci, ceilalti cocosi de pe pamânt il aud si ii imita cântecul, asa explicându-se de ce aceste pasari cânta inainte de revarsatul zorilor. Ele aduc aminte oamenilor ca este timpul pentru rugaciune. Intr-o zi, cocosul gigantic va cânta pentru ultima oara, iar atunci mortii vor invia.
Corbul Pasare neagra si sumbra, corbul este asociat cu moartea in aproape toate mitologiile. In mitologia celtica, zeitele Badb si Morrigan, personificari ale razboiului si regine ale fantomelor apar pe câmpul de lupta sub forma a trei astfel de pasari. Pentru sufiti, corbii simbolizau intunecimea unei perioade de separare de divinitate. Cu toate acestea, corbii mai apar in mitologie si cu alte functii, de exemplu, ei sunt mesageri ai unor zei. In mitologia persana, aceasta pasare este unul din cele sapte simboluri ale lui Mithra. In mitologia nordica, cei doi corbi ai zeului Odin, Hugin si Muninil instiinteaza pe stapânul lor despre ceea ce se intâmpla in lume. Tot in mitologia celtica, corbul este un simbol al lui Lug, zeu omniscient, si asta datorita faptului ca fiind pasare reprezinta celestul si lumina, iar prin culoarea sa reprezinta terestrul si tenebrele. Corbul mai este intâlnit si in legenda potopului din mitologia mesopotamica. Singurul supravietuitor al dezastrului, impreuna cu familia sa, Uta-Napistim, trimite din corabia sa un porumbel, o rândunica si un corb, pentru a vedea cine a mai reusit sa scape. Din aceste trei pasari, doar corbul a fost necredincios si nu s-a intors. Pictura ii infatiseaza pe cei doi corbi din mitologia nordica , Hugin si Munin , stand pe umerii stapanului lor, Odin.
Furnicile In mitologia greaca, tanara Mirmex, nemultumind-o pe zeita Atena, a fost preschimbata in furnica, fiinta socotita de greci daunatoare recoltelor. Totusi, aceste insecte ii uimeau pe antici prin puterea lor de a cara obstacole mult mai mari decat ele. O alta legenda greceasca surprinde transformarea de catre Zeus a unor furnici, probabil din neamul lui Mirmex, in oameni. Acestia, printre care se numarau si Ahile si Patrocle erau mirmidonii, cei mai viteji razboinici ai Greciei Antice.
Lacustele In traditia islamica, lacustele au fost printre primele animale create de Allah. Ele sunt creaturi inteligente si le-a fost mila de Adam, cand acesta a fost alungat din Rai. Ele au fost aduse pe lume din lutul care a mai ramas dupa modelarea omului. Regele lacustelor este la fel de mare ca un vultur si primeste ordine directe de la Allah. Astfel cand faraonul a refuzat sa lase pe evrei sa paraseasca Egiptul, lacustelor li s-a poruncit sa zboare peste aceasta tara si sa intunece cerul. Aceste insecte au scrise pe aripi litere vechi arabe, ca: "Dumnezeu este unul". Ele formeaza o armata redutabila si puternica pe care Allah le poate folosi impotriva oricarui regat pagan.
Napârca In epopeea din secolul al XV-lea, "Paradisul Reginei Sibylle", femeile si fetele se transforma in naparci vinerea, la miezul noptii, iar duminica, redevin oameni, fiind chiar mai frumoase ca inainte.
Paianjenul In islamism exista un mit legat de aceasta insecta. Profetul Mahomed a reusit sa scape de urmatorii sai pentru ca s-a ascuns intr-o pestera, la gura careia un paianjen a tesut o panza cu o rapiditate uimitoare. In mitologia greaca, zeita Atena o transforma pe tanara Arachne intr-un paianjen, pentru ca era mai priceputa ca ea in arta tesutului. Astfel explica grecii originea acestei insecte si priceperea ei de a tese. De altfel, maiestria paienjenilor a fascinat multe popoare, printre care si cele africane care credeau ca acestia pot atarna in aer fara sa cada. Ei vedeau un zeu in paianjen.
Pestele Pentru primii crestini, pestele era simbolul lui Hristos si astfel al religiei lor, deoarece primele litere ale cuvintelor "Iisus Christos, Theou Uios Soter" ("Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul"), in litere grecesti alcatuiesc cuvantul grec "ichthus" ("peste"). Desenul unui peste era semnul secret al credintei crestine in contextul politicii ostile ale imparatilor romani. Simbolul crestinismului in antichitate era asemanator cu imaginea unui peste.
Porumbelul In Biblie, porumbelul era pasarea mesager pe care Noe a trimis-o din arca, dupa terminarea potopului. Aceasta pasare s-a intors cu o ramura de maslin, semn ca apa s-a scurs de pe fata pamantului. Simbol al inocentei si puritatii, porumbelul este una din formele trupesti pe care Duhul Sfânt le ia când coboara din cer. In mitologia greaca, porumbelul este pasarea Afroditei, devenind un simbol al dragostei. Arabii vad in aceasta pasare un mesager al iubirii, norocului si pacii, al fidelitatii dintre sot si sotie si dintre frati. In religia crestina, Duhul Sfant, este reprezentat ca un porumbel.
Scorpionul In mitologia sumeriana, scorpionul este paznicul tarii nemuritorilor. In Asia Mica, el era asociat zeitei lunii si a vanatorii, Artemis. Perioada din luna octombrie, a culesului strugurilor, cand soarele trece prin semnul Scorpionului ii este dedicata acestui animal. In mitologia persana, scorpionul este dusamnul lui Mithra, zeul vietii si al verii, devenind astfel simbolul toamnei, al mortii si al distrugerii.
Sacalul In Egiptul Antic, sacalul era emblema zeului Anubis, care calauzea sufletele mortilor pe taramul celalalt. Sacalul a fost admirat in foarte multe mitologii, din Africa pâna in India, pentru intelepciunea si viclenia sa. Statuia il reprezinta pe zeul egiptean, Anubis, zeu, care avea cap de sacal.
Sarpele In mitologie, aceasta reptila era admirata pentru ca isi leapada pielea, fiind un simbol al innoirii, al intineririi si chiar al nemuririi. Sarpele era asociat deseori cu zeul sau cu zeita pamantului. In multe culturi, sarpele este feminin, este un simbol al feminitatii. In mitologia greaca, zeul medicinei, Asclepios, poarta un sarpe sau doi serpi,care au puteri asupra [[viata (mitologie)|vietii Sarpele totodata poate
fi un simbol al raului, al pericolului sau al ispitei. In "Epopeea lui
Testoasa In mitologia greaca, broasca testoasa este atribuita zeului Hermes, cel care s-a folosit primul de carapacea ei pentru a alcatui un instrument muzical numit titera. In China, acest animal simboliza nordul si iarna. In mitologia indiana, lumea este alcatuita dintr-o piramida, avand la baza o testoasa care sustine pe carapacea ei un elefant, ce tine cu trompa lui lumea. In civilizatia Maya, zeul lunii, detine o platosa facuta din carapacea unei broaste testoase. Longevitatea acestui animal este asociata la foarte multe popoare cu ideea de nemurire. In mitologia tibetana, dar si in conceptia unor populatii din Bengal, broasca testoasa a fost aleasa de zeul creator pentru a aduce pamânt de pe fundul Oceanului Primordial. Astfel, testoasa are un rol important in geneza lumii.
Pisica In Egiptul antic
pisicile erau adorate ca animale sacre - mama sau creatorul. Bastet era
zeita egipteana a pisicilor, femeilor si copiilor. Pisica, cu afinitatea sa
catre oameni, reprezinta simbolul lumii paranormale, oculte, o lume dominata
de senzatii. Prin simpla ei prezenta magnetiza totul. Bastet reprezenta
fascinatia locurilor interzise. De asemenea, era zeita rasaritului de soare.
Obligatiile sa in calitate de zeita s-au schimbat odata cu trecerea anilor,
fiind cunoscuta ca si zeita a dragostei, fertilitatii, nasterii, muzicii si
dansului. |
Ghilgames",
iarba nemuririi dobandita cu atata truda de erou, este inghitita de un sarpe
spulberand astfel speranta depasirii stadiului de muritor. In Biblie,
aceasta reptila este o fiinta mitica, foarte mare si lunga, care are o
gandire si o fire rea. Diavolul insusi ia forma unui sarpe pentru a o ispiti
pe Eva. In mitologia nordica, sarpele urias Jormungand, care inconjoara
intreaga lume a oamenilor cu trupul sau, se va ridica din ape in ziua de
Ragnarok si va contribui, alaturi de giganti, la sfarsitul lumii.
